sâmbătă, 3 noiembrie 2012

Duzina de cuvinte - Șah vertical

O dimineață diferită de oricare alta, în care șuvoaiele de ploaie se transformă în vaiete prelungi. Se târâie până la oglindă și vede că are pielea cenușie, iar în forma cearcănelor se citește secătuirea de viață. Aici a adus-o drumul pe care l-a urmat încercând să-și găsească sau să-și construiască o identitate coerentă și profundă. Dar aceasta este dimineața renunțării, a oftatului răsucit cu spatele la realitate. Toată lumea îi spunea să fie perseverentă, să nu se oprească niciodată pentru că astfel va reuși, dar nimeni nu ținea cont că are mintea și picioarele obosite și că persistă în eșecul ca niște nisipuri mișcătoare, alunecând în deșert.
A fost naivă; de secole nu a reușit nimeni să ajunge la o concluzie satisfăcătoare în această privință și totuși s-a încăpățânat să încerce, de parcă ar fi avut un har special care să-i permită accesul la o libertate altminteri intangibilă. Așteptarea nu a avut niciun rezultat. Acum trebuie să își găsească un nou țel, o nouă rațiune de a trăi și a da sens zgomotului imens pe care îl face pentru nimic. 

Privește afară, în căutarea unui semn, unor urme de pași în interiorul cărora să calce. Fiecare strop este un cub alb sau negru, negru sau alb, de asta totul pare gri reflectat în bălțile formate din întrepătrunderea culorilor. Pătrate albe și negre țesute într-o tablă imaginară oglindită în geam... oare viața o provoacă la o partidă de șah vertical?

Imaterial, oponentul cu față în formă de inimă o privește viclean. Fiecare piesă e o îmbrățișare, o sărutare, un cuvânt frumos. Din războiul lor ies scântei, implozia răsună ca un fum șoptit. Din haosul mișcărilor, din misterul dansului pieselor nu se deslușește nimic. Dominate de o logică interioară, regulile jocului par a fi în totalitate orchestrate și impuse de inamicul primejdios din fața sa. Ea e mereu în dezavantaj, mereu captivă în coregrafii rigide și inferioare, orice mișcare e un dezastru și o dezamăgire fără ieșire. Partida pare falsificată: nu, e imposibil, nu ai cum să stai tot jocul în șah.... 

”Șah mat!” rostește șuierător tumultul norilor. Se uită la rege și nu pricepe. Proiectează din priviri traiectoriile pieselor din jur și nu reușește să identifice care dintre cele care îl încolțesc îi subminează autoritatea de pe tablă. ”Dar nu e mat deloc... e chiar strălucitor”, gândește apăsat, și rămâne blocată în fascinația unui joc care deja s-a încheiat. 

Orientată spre exterior, devine din nou punctul din care pleacă linia unui cerc și punctul în care revine pentru a se închide. Sursa și destinația unui cerc vicios orbitor, incapabil să conceapă încă o cădere în gol. Mai există vreun motiv să încerci dacă tot ce se poate câștiga e un teanc de suferințe? E invocată plăcerea jocului... dar dacă aceasta nu este suficientă? Când încerci să îți ții echilibrul mergând pe o înlănțuire de eșecuri, mai poți să pierzi și să accepți înfrângerea cu demnitate?




Duzini suplimentare se găsesc la psi în tabel.

31 de comentarii:

  1. necesiţi o îmbrăţişare... un teanc chiar! :)
    apoi vom juca şah cu cuvinte.

    RăspundețiȘtergere
  2. Sah vertical, asta da imagine. Mi-a placut tare, tare. Dupa teancul de suferinte vine si cel de bucurii, trebuie doar sa ai rabdare.

    RăspundețiȘtergere
  3. Daca nici macar placerea jocului nu e suficienta, chiar nu se merita. Scuze ca imi lipsesc incurajarile dar si eu sunt intr-o pasa mai proasta.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Îmi pare rău...
      Poate reușim să ne încurajăm singure.

      Ștergere
  4. Un teanc de suferinţe se spală şi se calcă, se pun frumos în raftul cu amintiri, aşezate la linie în ordine cronologică. Se trage dedesubt o linie şi nu se face totalul, ci se scrie 0. Apoi se începe cu aliniat şi cu majusculă de la capăt. Semnul care arată direcţia nu-i pe afară, ci în interior. Iar şah mat primim abia la urma urmelor... până atunci, chiar dacă nu pare, toate finalurile sunt remize.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Sufletul meu a zâmbit timid... Îți mulțumesc!

      Ștergere
  5. "un teanc de suferinte"..., e si asta un castig daca te transforma in bine si pentru ca sahul e un joc al mintii atunci musai, musai sa produca si transformari ;)
    dupa batai multe si suferinte si albusul de ou se transforma intr-o spuma delicioasa daca adaugi putin zahar :lol:
    foloseste-ti pionii, nu-i neglija nici pe nebuni. ;)
    O seara faina!
    I pup you. :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Observ că ți-a plăcut albușul de ou (bătut) în ultima vreme :)) și e o idee bună... să transform suferința într-o prăjitură!
      Mulțumesc :D

      Ștergere
  6. Sah la regina! Se poate in varianta asta?O zi faina! :))

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Se poate, de ce nu? :))
      O săptămână lină!

      Ștergere
  7. ”Dar nu e mat deloc... e chiar strălucitor” - asta este chiar cheia jocului. Stiu ca nu ti se pare cine stie ce si ai mai trecut prin asta de multe ori, dar eu asa am simtit citind. Daca ma insel, imi asum greseala. Dar nu ma insel, stiu sigur ca si tu poti straluci :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Da, trebuie doar să pictez un cer pe care să-mi împlinesc potențialul de astru :)
      Orice om poate să fie un rege dacă ajunge pe tabla de șah potrivită.

      Ștergere
    2. Optimism? atat de repede? :))

      Ștergere
    3. Da, știu, și pe mine m-a surprins... cred că am avut un moment de rătăcire mentală :))

      Ștergere
    4. Nu, nu, nu e ratacire. E un drum bun daca te tii de el :)

      Ștergere
    5. M-aș ține de el, dar parcă simt că îmi e străin... și cumva auto-sugestionat.

      Ștergere
    6. Am deja o hartă...dar e ciudată și mă orientez greu :D

      Ștergere
    7. Eu stau bine cu orientarea ;;)

      Ștergere
    8. Înseamnă că ești pe drumul cel bun!

      Ștergere
    9. Nu, inseamna ca pot sa te ajut. Cred. Drumul meu e mai intortocheat :))

      Ștergere
    10. Hmmm... nu prea-mi plac serpentinele :))

      Ștergere
    11. Sunt bune cand urci si cobori. Iti taie acceleratia si te ajuta sa te bucuri mai mult de peisaj :>

      Ștergere
    12. Asta dacă nu leșini pe parcurs :D

      Ștergere
    13. Nu lesini, daca obosesti te opresti sa te odihnesti :)

      Ștergere
    14. Păi nu de la oboseala, ci de la răul de mișcare...doar mergi cu mașina, nu? :))

      Ștergere
    15. Nu doar masina are acceleratie, sa stii :))

      Ștergere