luni, 17 septembrie 2012

Scrisoare către un optimist


Dragă optimistule,

Îți scriu din penumbră ca să-ți transmit ultima concluzie la care am ajuns analizându-te: locuiești într-un balon de săpun plin de visători bolnavi care percep doar lumina. 
Probabil că fizic percepi și întunericul, dar o orbire psihică te ia în stăpânire și astfel ajungi să substitui realitatea obiectivă cu o versiune proprie.
Suferi de o formă de idealism; printr-o ignoranță voluntară, vezi lumea așa cum ai vrea să fie, selectezi ceea ce e pe placul sufletului tău. Ai un reflector interior cu ajutorul căruia scalzi realitatea în lumină.
Alegi să valorizezi și să promovezi speranța, solidaritatea, bunătatea, iubirea, și ignori mizeria, suferința, dezolarea, distrugerea, răutatea. Nu greșești, dar te înșeli crezând că astfel schimbi ceva. Optimismul tău este o relativizare a realității pentru că, în fond, depinde în totalitate de punctul din care privești. 
Viitorul este strălucitor și promițător. Prezentul e bogat și merită trăit la intensitate maximă. Trecutul e o colecție de imagini frumoase și sentimente plăcute. Scările pe care urci duc spre lumină. Camerele în care intri sunt pline de lumină. Stelele și luna strălucesc mai puternic. Nu pentru că așa le este caracteristic, ci pentru că le luminezi tu.
Știu că pare că te judec, dar sunt de fapt invidios pe capacitatea ta de a trăi ca și cum lucrurile rele nu ar exista sau nu ar conta, pe când eu mă simt presat de tot ce există. Te minți singur cu toată sinceritatea... și mă doare că nu te pot înțelege.

Al nimănui,
Un realist trist



Mai multe lumini la psi in tabel...

27 de comentarii:

  1. Crezi că realismul şi optimismul nu pot convieţui? În niciun chip?

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Ba da, mai mult alternează, dar le-am separat...de dragul artei :))

      Ștergere
  2. Dragă realistule trist,

    Îţi scriu din lumină, fie şi numai ca să-ţi demonstrez că spusele-ţi au ecou. Eu sunt Săpunaru, ştiu ce zic baloanele(-mi). Nu aleg lumina fiindcă vreau. De fapt, mai degrabă aleg întunericul, căutându-i ochiurile de lumină. Poziţia faţă de ceea ce un realist trist ar numi realitate mea, "optimistul Săpunaru" adică, e de fapt o supoziţie. Înghiţim întuneric pe cât înghiţim şi lumină. S-ar înţelege că e o măsură egală în toate. Ei, bine nu! Nu e măsură! E infinit în...nimic. :) Şi de-acolo nimicuri pe care le umflăm după caz şi trebuinţă. Îmi trebuie un balon colorat? Pac, nimic mai simplu, îl umflu! (pare că-l sparg când zic pac?! :) )
    Ca şi tine, de amorul artei m-am aventurat în acest replay fără cap, fără coadă, decât unele inventate, din care-am dat, sau am scuturat. :lol:
    În fine, închei, salutându-te!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Totul e supoziție... dar de obicei realistul e pe jumătate pesimist.
      Îl umfli? Nimic mai simplu...pac! (l-am spart :))

      Ștergere
  3. Optimiştii sînt plaga societăţii, mincinoşi incurabili faţă de sine şi ceilalţi. Cum pentru ei toate-s bune şi frumoase, nu vor pune mîna să repare şi să îmbunătăţească, fiindcă "e bine aşa". Nici nu vor inventa ceva nou vreodată. In-u-tili şi i-nu-tili!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Să înțeleg că ești un pesimist convins?...:)

      Ștergere
    2. Doar un pesimist-realist. Cît ar veni: 75/25 %? :)

      Apropo: chestia cu captcha mă enervează, probabil n-am să mai scriu pe aici din cauza asta (nu e singurul asemenea loc). Nu-i un reproş, doar o relatare.

      Seara bună!

      Ștergere
    3. Bănuiesc, dar nu știu exact ce este captcha, nu prea mă pricep... orice ar fi, te rog spune-mi dacă știi cum se scoate :))

      Ștergere
    4. Captcha este o invenţie abominabilă care zice "Hai să moară mă-ta că eşti om? Dovedeşte-mi!" şi-ţi trînteşte în faţă nişte litere contorsionate şi poze defocalizate din care trebuie să-ţi storci neuronul de serviciu ca să afli ce vrea să zică, apoi să tastezi acele imbecilităţi, doar ca să-ţi valideze acel "bună seara" sau ce vei fi vrut să comentezi pe acel blog.

      Fiindcă nu am (şi nu voi avea vreodată) ceva legat de guglă (adresa de mail a rămas în amintire), nu am idee cum se scoate; ai putea cere indicaţii la Carmen Pricop sau oricine altcineva care are "casă" pe platforma blogspot şi are şi idee de setăriel din profil. Dacă nu, caută şi vei găsi!

      Gata, că mai am de pierdut timp din viaţă încercînd să înţeleg drăcovenia care o să-mi apară cînd vreau să postez poliloghia aci de faţă! :(

      Ștergere
    5. Cred că am reușit să-l scot singură...acum nu mai ai nicio scuză să nu scrii :))
      Apropo, mulțumesc!

      Ștergere
  4. şi totuşi ce s-ar face lumea fără ochii mereu mari şi luminoşi ai celor naivi, pozitivi?

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Poate că într-o doză moderată nu dăunează...

      Ștergere
  5. Fericiti optimistii astia pe care unii ii blameaza, dar ei au o viata frumoasa si o fac si pe a celor din jur mai frumoasa decat ar fi fara ei...

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Da, pentru că e mai ușor să trăiești frumos când ignori urâtul. Uneori e un lucru bun, alteori nu...

      Ștergere
  6. probabil daca ar fi sa aleg ce sunt mai mult, as spune ca optimista. asta pentru ca ma regasesc in multe din ce ai spus. dar in ultima vreme, confruntata cu schimbari profunde si mai ales cu incercarea de a vorbi mereu o limba diferita de cea care rezoneaza sufletului meu, am avut episoade pesimiste severe. cred ca devin realista.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Nu cred că e grav atâta timp cât nu devii pesimistă... dar nu lăsa lucrurile să te schimbe în profunzime. Un sâmbure de optimism îți este definitoriu și amândouă știm asta :)

      Ștergere
  7. Sunt curios... ce filosofi citesti tu? :))

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Apreciez multe idei și mulți filosofi, dar din păcate nu prea citesc filosofie, deși aș vrea... ajung (mai mult sau mai puțin) pe cont propriu la unele concluzii.

      Ștergere
    2. Si eu la fel, dar in ultima vreme am descoperit ca parerile mele coincid foarte mult cu parerile unor filosofi. Nu as indrazni sa ma compar cu ei, dar ma uimeste asemanarea.

      Ștergere
    3. Știu... și mie mi se întâmplă uneori :)

      Ștergere
    4. Parca te simti mai bine cand constati ca nu esti singurul care are anumite idei, nu?

      Ștergere
    5. Da, dar pe de altă parte parcă nu te simți așa bine când vezi că parcă n-ai nicio idee nouă :))

      Ștergere
    6. Depinde acum si ce idei ai, ca nu e bine sa fie toate originale :))

      Ștergere
    7. Nu toate... dar măcar câteva :P

      Ștergere
    8. Pai sunt oricum, pentru ca tu esti tu, altii sunt altii.

      Ștergere
    9. Asta ar înseamna că aproape toate ideile sunt originale, pentru că toți suntem unici...

      Ștergere
    10. Nu, pentru ca traim in societate printre oameni si automat "imprumutam" unii de la altii :)

      Ștergere