Nu am deloc aer. Așa e. Nu am aer. Am doar vid ca un clei în care îmi împotmolesc mâinile. O spune astrograma mea, sistemul meu respirator, intuiția mea, conturul neclar al umbrei mele. Oare sunetul se propagă prin aer? Nu o să știu niciodată. Prea multă fizică, prea multe comparații.
De ce am nevoie de comparații pentru a descrie ceva? Aș putea foarte bine să mă exprim și fără ele, așa cum respir fără aer. Să transform aerul într-o figură de stil sau o ecuație de gradul doi. Sau de gradul infinit. Prea multă matematică, prea multe metafore.
De ce cuvinte am nevoie pentru a explica un subtil inexprimabil? Și mai mult, să am iluzia că reușesc să fac asta. Cuvintele, ele vin și pleacă, pun bazele cunoașterii și le dărâmă. Am impresia că le folosesc în mod aleatoriu, că sensul le este conferit din exterior și nicidecum intrinsec. Oare seva cuvintelor nu se alterează în lipsa aerului, nu se alterează așa cum o face personalitatea mea, prin procese psiho-chimice? Prea multă știință, prea multe repetiții.
Prea puține flori de cireș în sufletul meu, arborii se usucă, se ard sub mângâierea tăioasă a soarelui. Prea puțină umbră, prea puțină noapte, prea puține șoapte. Am totul, dar nu am aer, oare nu asta mă dărâmă de fiecare dată? Fragilitatea unui dezechilibru astral și existențial poate fi remediată? Poate... un echilibru de șoapte.
Sunetul se propaga in aer, dar nu si in vid. Prea multa fizica, prea multe comparatii, prea multa matematica, prea multe metafore, toate aceste "prea multe" sunt cele care te sufoca si te lasa fara aer. Insa nu e rau sa stai in soare. Poti gasi linistea in intunericul deplin al noptii sau vidul absolut al cosmosului asa cum poti gasi linistea in mijlocul unui lan de grau mangaiat de razele soarelui, vara. Linistea este acolo unde o gasesti, nu acolo unde o cauti. Daca pleci la drum cu asteptari, nu vei gasi nimic. Lasa-te surprinsa si poate chiar vei fi uimita. Uita de astre, existential sau ancestral, nu conteaza. Singura certitudine esti tu, asa ca doar tu iti poti aduce linistea si echilibrul, fie el de soapte ori strigate.
RăspundețiȘtergere